Autor: Roxana Mihaila

Singura si fabuloasa!

Spread the love

Daca:
– ti-e teama ca vei ramane singura;
– ai cautat si ai crezut intr-un partener iar acum te simti descurajata;
– ai acceptat abuzuri fizice sau emotionale pentru a pastra o relatie;
– singuratatea iti pare a fi un obstacol in a fi fericita;
– te simti singura intre oameni;
– te simti respinsa sau neiubita;
 
Esti invitata sa participi la grupul de lucru care va incepe in data de 21 septembrie 2017, in cadrul cabinetului de psihologie Roxana Mihaila, pentru ca:
– sa iti recapeti demnitatea si increderea;
– sa iti recastigi identitatea;
– sa iti imbunatatesti abilitatile de relationare;
– sa inveti cand si cum sa spui „NU”;
– sa redescoperi bucuriile vietii.
 
* PARTICIPAREA ESTE CONFIDENTIALA, RAMANAND CONFIDENTIALA PE TOATA DURATA GRUPULUI.
 
DESFĂȘURARE:
Bacau, Cabinet individual de psihologie Roxana Mihaila
 
PROGRAM: bilunar, joia, orele 17- 20
Cost de participare 50 ron
Rezervarea locului de participare este necesară.
Detalii și înscrieri:
Roxana Mihaila
0734231956
rxnmihaila@yahoo.com
 
Despre Roxana Mihaila- trainerul tau la acest grup de lucru:
 
Psiholog clinician şi psihoterapeut;
Formare în terapie ericksoniană şi hipnoză clinică;
Membră a Colegiului psihologic România;
Membră a Colegiului Psihologic al Marii Britanii;
Membră a Colegiului Naţional de Psihoterapie, Hipnoză clinică şi Sănătate Mentală din Marea Britanie;
Certificata de catre Asociatia Americana de Psihologie in terapie de cuplu si familie;
Membră a Asociaţiei Române de Hipnoză clinică si Terapie ericksoniană;
Membră a Federaţiei Române de Psihoterapie;
Formator acreditat de Ministerul Muncii.

Spread the love

8 obiceiuri sănătoase pentru cei care urmează terapia de cuplu

Spread the love

Terapia de cuplu nu este doar pentru cei aflați într-un impas. De fapt, învațarea cât mai din timp și însușirea continuă a abilităților de relaționare ajută partenerii să ramână fericiți și îndrăgostiți.

Mai jos sunt enumerate câteva dintre regulile de bază pe care le introduc în ședințele de cuplu:

1. Povestea mea este la fel de importantă ca și povestea partenerului meu.

Adevărul meu este doar al meu, nu cel universal valabil. Și celălalt are adevărul său, la fel de valid.

2. Ascultă mai mult decât vorbește.

Ascultarea activă ajută partenerii să se simtă auziți și înțeleși. Practica acestei reguli este necesară a fi introdusă zi de zi pentru funcționarea unui cuplu. Scopul unei relații este să ne facă să ne simțim conectați, înțeleși și validați. Abia când ambii parteneri sunt dispuși să iși seteze această atitudine, devin capabili să lucreze la obiceiurile de bază disfuncționale. În plus, prin ascultare activă se consolidează sentimentul de încredere în celălalt.

3. Crează un timp al cuplului, chiar dacă asta înseamnă să te trezești mai devreme.

Învață să oferi timp cuplului. Foarte importantă, această practică îmbunătațește conexiunea emoțională și  dă un sens ideii de „a fi împreună”. De exemplu, poți să te trezești dimineața cu 10 minute mai devreme pentru a sta pur și simplu îmbrățișați. Indiferent dacă asta te poate conduce către sex sau nu, îmbrățișările setează cadrul unei zile favorabile conexiunilor afective. 

4. Nu presupune că știi totul despre partenerul tău.

Rămâi cu ochii deschiși si atent la partenerul tău, ca fiind o persoană cu trăiri și gânduri proprii, cu un istoric individual, cu experiențe și concluzii proprii. De multe ori, tindem să „știm” ce reacție are deja partenerul dacă spunem anumite lucruri sau manifestăm anumite comportamente. Rămâi în permanență curios la raspunsuri, mai ales in situații conflictuale. Ce înseamna pentru mine ceva, pentru celălalt poate căpăta alte nuanțe. Respectă-i celuilalt spațiul și credințele. A-l convinge de un adevăr propriu poate înrăutăți lucrurile.

5. Renunță la dreptul de a avea dreptate.

De multe ori simțim că noi avem dreptate și facem tot ce putem ca să îl convingem pe celălalt de acest lucru. În timp ce adevarul este la mijloc, de cele mai multe ori, renunță la dorința de a avea dreptate și oferă și celuilalt acest drept. Altfel riști să ”mori cu dreptatea în mână” și cui folosește asta?

6. Cere un moment de reflecție asupra lucrurilor dacă totul devine prea intens. 

Aceasta este o regulă foarte importantă în depășirea momentelor conflictuale. Simte-te liber să ceri un răgaz pentru a reflecta asupra problemei, dacă simți că aceasta te depășește. Poate că resursele tale pentru a întelege și integra un alt punct de vedere nu sunt suficiente acum. Poate că nu ai conștientizate toate trăirile pentru a-ți susține punctul de vedere. Ia-ți timpul necesar (24- 48 de ore) și revino asupra problemei. Nu o evita.

7. Fii sincer acum cu tine sau fii sincer mai încolo.

De multe ori renunțăm la dorințele, crezurile și plăcerile noastre pentru celălalt. Ascundem frustrări sau informații importante, având credința că „într-un cuplu trebuie făcute compromisuri”. Facem asta din dorința de a fi pe placul celuilalt sau din nevoia de a fi acceptat. Este în regulă atât timp cât suntem congruenți cu valorile noastre cardinale. Nu este necesar să fii onest cu tine 24 de ore din 24. Dar dacă ai o problemă reală cu persoana iubită este bine să o confrunți mai devreme sau mai târziu. Comunicarea cu compasiune a poziției tale față de o situație sau acțiune este o atitudine corectă și te reconectează la partener.

8. Când toate acestea nu te duc la un rezultat pozitiv, oferă o îmbrățișare și un sărut.

Terapia de cuplu include terapia limbajului corpului. Învață să folosești limbajul non-verbal în conectarea cu partenerul tău, permițând gesturilor să devină constructive.

Sursa: The Gottman Institute.


Spread the love

Happily ever after

Spread the love

„Caută partenerul de viaţă care poate fi în acelaşi timp şi cel mai bun prieten al tău”– recomandă centrele de cercetare şi terapie a cuplului.

teddy-1361397_640

Psihologii şi sociologii cunosc faptul că oamenii căsătoriţi  tind să fie mai fericiţi decât cei singuri.  Nu le este însă clar dacă cei care sunt fericiţi sunt mai predispuşi la căsătorie sau căsătoria îi face pe oameni mai fericiţi.

How’s Life at Home, studiu publicat de National Bureau of Economic Research, a cercetat nivelul de fericire pe care oamenii îl manifestă în perioada premaritală. Acest studiu arată că cei care se căsătoresc sunt mai fericiţi decât cei care sunt singuri. Acest fapt devine şi mai evident  în cazul în care persoanele traversează o perioadă stresantă, lucrurile merg prost sau trăiesc criza vârstei mijlocii.

Cu toate acestea, realitatea arată că divorţurile sunt din ce în ce mai multe, iar căsătoriile încep să nu mai pară atât de atractive pentru cupluri. Studiile celor de la Pew Research Center relevă un aspect interesant asupra tendinţelor actuale ale tinerilor de 25 de ani: până în anul 2030, procentul celor care vor alege să nu se căsătorească niciodată va fi de 25%.

Surprinzător, toate centrele şi instituţiile de cercetare a meerkat-1099578_640cuplului dovedesc faptul că fericirea conjugală poate dura toată viaţa. Nivelul de fericire înnăscut al unui om poate fi stimulat şi activat într-un cadru benefic cum este mariajul, iar pentru ca acest cadru să persiste este nevoie de manifestarea prieteniei.  Cei care îşi consideră partenerul sau soţia ca fiind cel mai bun prieten, obţin o satisfacţie a vieţii de două ori mai mare faţă de ceilalţi, arată studiile.

Prietenia în cuplu pare a fi rezultatul unei manifestări romantice continue şi nu rezultatul obţinut în urma semnării unui act la starea civilă. Prietenia este factorul care menţine alături şi un cuplu necăsătorit.

Femeile sunt mai înclinate să se mărite cu cel mai bun prieten, deşi sunt mai puţin dispuse după căsătorie să îşi privească soţul ca fiind prietenul lor cel mai apropiat.

“Ce mă intrigă cu adevărat este că rezultatul studiului mă face să regândesc mariajul” , spune Mr. Helliwell, în urma studiului său How’s Life at Home.  “Poate că ceea ce contează cu adevărat este prietenia într-o căsătorie, iar noi trebuie să ne aducem aminte de ea zilnic.”


Spread the love

Listă pentru Moş Crăciun. De la cineva cu anxietate generalizată

Spread the love

1. Ceai de muşeţel- pentru a-l bea după o zi lungă şi grea.

2. Ulei de lavandă şi eucalipt pentru a-mi calma gândurile.

3. O îmbrăţişare, ca să ştiu că nu sunt singură.

4. Încrederea că indiferent cât de mult stres voi simţi, voi şti să îi fac faţă.xmas

5. Cunoaşterea că toate sentimentele sunt temporare şi se schimbă mereu.

6. Confortul susţinerii necondiţionate a iubitului meu.

7. Puterea de a spune vocilor negative din mintea mea că nu sunt reale.

8. O familie înţelegătoare.

9. Renunţarea la presiunea imensă de a fi perfect.

10. Înţelepciunea de a fi mai blândă cu mine.

11. Şi cel mai important, capacitatea de a mă accepta pe mine, cu anxietatea şi zbuciumul meu de zi cu zi.


Spread the love

„Mi-e şi frică să mă bucur”- anxietate generalizată

Spread the love

„Mă simt vinovat când mă simt bine.”
„Dacă mă simt fericită, lucruri rele încep să se întâmple.”
tied-up-1792237_640
„Mă simt iresponsabil dacă nu sunt îngrijorat de ceva.”
„Când sunt îngrijorată mă implic cu adevarat, altfel înseamnă că nu îmi pasă.”
„Fiindcă m-am relaxat s-a întâmplat acest lucru.”
„Sunt atât de obosită. Sunt epuizată. Sunt atât de extenuată încât am încetat să îmi mai fac griji. Dar apoi… Nu pot să stau. Trebuie să mă ridic, să verific dacă totul este în regulă. Să mă asigur că totul este ok. Şi apoi, mă asez din nou, mă uit în tavan, întrebându-mă: dar dacă? dar dacă?”
„Realizez că ce se poate întâmpla, nu s-a întâmplat. Dar simt ca şi cum s-ar fi întamplat deja. Este at
ât de real! Mă strânge în piept. Nu am aer.  Simt că mă ia ameţeala.”
„Evit să mă întâlnesc cu familia, cu prietenii, evit să merg să mă distrez undeva, pentru că mă simt vinovată. Apoi stau pe loc, în casă, şi mă simt vinovată că nu ies.”
„Este frustrant când mintea îmi zice două lucruri în acelaşi timp: că totul este ok, dar nimic nu este în regulă. Mă simt mult mai sigur pe mine când mi-e frică tot timpul. Şi mi-e teamă atunci când sunt relaxat.”
„Încerc să trăiesc cu anxietate generalizată. Mi-ar plăcea să cred că într-o zi o voi putea controla, dar îmi este greu să cred că voi reusi. Încerc să trăiesc bucuria printre stările de îngrijorare. Abia aştept ca tortura asta să ia sfârşit şi să încep să mă bucur de viaţă.”
*declaraţii din cabinet

 


Spread the love

Să mă schimb într-o persoană mai bună sau să mă accept aşa cum sunt?

Spread the love

Fă în aşa fel încât să îţi priveşti vulnerabilităţile şi limitările cu mult umor şi curiozitate. Ca să poţi deveni o persoană mai bună, întâi acceptă-te. Procesul schimbării are la bază propria countryside-736506_640acceptare. Nu ştiu cine ar putea înflori având deasupra capului atmosfera serioasă a propriului criticism sau trăind într-un climat mental dominat de sentimentul de vinovăţie.


Spread the love

Cu privire la drepturile omului

Spread the love

Noi credem că prescripţiile şi diagnosticele medicilor psihiatri încalcă flagrant drepturile copiilor la o viaţă normală. Medicamentele impuse în anumite „boli” psihice au efecte adverse vizibile: accentuează starea de depresie; produc psihoze; pot creşte riscul de suicid; cresc frecvenţa episoadelor maniacale; pot ridica nivelul de agresivitate; uneori pot fi fatale. Dincolo de asta, unele diagnostice cum ar fi: ADHD, autism, epilepsie, tulburare bipolară etc induc o perspectivă nefavorabilă fence-1569711_640asupra vieţii copilului.

Noi credem că în ţările din lumea întreagă sunt copii limitaţi de graniţele diagnosticelor, supuşi medicaţiei şi forţaţi să intre în secţii de psihiatrie fără drept de a alege. Se forţează de multe ori stările absolut naturale, neţinându-se cont de faptul că un copil poate fi agitat, timid, melancolic sau are un alt ritm interior.

Noi credem că nimeni nu ar trebui să fie privat de a avea acces
la propriile trăiri, sub pretextul „sănătate mintală”. Noi credem că fiecare copil are dreptul de a nu fi etichetat, dreptul de a spune „nu” unei medicaţii care accentuează starea de rău, dreptul de a fi luat în serios de societate, fără ca altcineva să vorbească în numele său, dreptul de a primi toate vintage-1653132_640informaţiile, pe înţelesul său, referitoare la ce opţiuni de tratament există.

Un copil care primeşte un diagnostic primeşte în acelaşi timp sentinţa „nu ai de ales”. Fără a avea dreptul de a cunoaşte faptul că în orice „rău” există partea de „bine”, că a privi lucrurile doar din această perspectiva diagnosticului este ca şi cum priveşti un băţ şi vezi doar un singur capăt.

„Anxietatea” canalizată corespunzător se poate transforma în energia necesară unei profesii de într-ajutorare a oamenilor.

„ODD”-ul sau „Tulburarea de conduită” presupune spirit creator şi  capacitatea de a deveni un lider extraordinar. Revoluţionarii nu ar fi fost printre noi fără a avea o formă de „tulburare de comportament”.

„ADHD” -ul naşte inventatori, pionieri, constructori, avangardişti.

„Tulburarea de ataşament”, modelată corect, poate deveni un avantaj în cariera unui viitor medic chirurg.

„Tulburarea bipolară” crează artişti, la fel cum „depresia” naşte filozofi.

„Epilepsia” este regăsită în vieţile marilor genii ale lumii.

Cum ar fi dacă protocoalele psihiatriei ar conţine şi asemenea informaţii şi, pe lângă eticheta negativă, diagnosticul să conţină şi asemenea perspective? Sau cum ar arăta o reţetă medicală pe care să scrie:    „COPIL -cu perspective bune de a deveni arhitect”!

 


Spread the love